Gheţarii din întreaga lume vor dispărea până în 2050. Fenomenul este inevitabil

Gheţarii din întreaga lume, inclusiv ultimii gheţari din Africa, vor dispărea inevitabil până în 2050 din cauza schimbărilor climatice, se arată într-un raport al ONU. Ultimii gheţari de pe muntele Kilimanjaro vor dispărea, la fel ca şi gheţarii din Alpi şi din Parcul Naţional Yosemite din SUA.

Raportul, care face proiecţii bazate pe date din satelit, apare în contextul în care liderii mondiali se pregătesc să se întâlnească în Egipt pentru conferinţa COP27 privind schimbările climatice, care va avea loc săptămâna viitoare.

• Un american a fost arestat în Japonia după ce a scrijelit cu unghiile o poartă tradițională
• Leonidele ating vârful în weekendul 16 și 17 noiembrie! Cum să vezi ploaia de meteori?

Aproximativ 18.600 de gheţari au fost identificaţi în 50 de situri din patrimoniul mondial al ONU. Acestea reprezintă aproape 10% din suprafaţa glaciară a Pământului şi includ locuri turistice renumite şi locuri sacre pentru populaţiile locale.

„Una dintre cele mai dramatice dovezi” ale încălzirii globale

Potrivit raportului, retragerea şi dispariţia gheţarilor reprezintă „una dintre cele mai dramatice dovezi” ale încălzirii globale, potrivit BBC.

„Sperăm să ne înşelăm, dar aceasta este ştiinţa concretă”, a declarat Tales Carvalho Resende, unul dintre autorii raportului, responsabil de proiect la UNESCO. „Gheţarii sunt unul dintre indicatorii valoroşi ai schimbărilor climatice, pentru că sunt vizibili. Este ceva ce putem vedea cu adevărat cum se întâmplă”.

Celelalte două treimi din gheţarii din siturile din patrimoniul mondial al ONU ar putea fi salvate, dar numai dacă lumea limitează încălzirea globală la 1.5C, spun autorii. Un alt raport al ONU de săptămâna trecută a constatat că, în prezent, lumea nu are „nicio cale credibilă” pentru a atinge acest obiectiv.

Ghețarii au trecut printr-o „retragere incredibil de rapidă”

Proiecţiile se bazează pe un raport anterior care a utilizat modele pentru a calcula modul în care gheţarii din siturile din patrimoniul mondial se vor schimba în timp.

„Ceea ce este destul de interesant în istoricul istoric este rapiditatea cu care se întâmplă acest lucru”, a declarat Beata Csatho, un glaciolog de la Universitatea din Buffalo, care nu a fost implicat în cercetare.

„La mijlocul anilor 1900, gheţarii erau destul de stabili”, a spus ea. „Apoi, există această retragere incredibil de rapidă”.

Siturile din Patrimoniul Mondial enumerate ca având gheţari care vor dispărea până în 2050 sunt următoarele:

• Pădurile Hyrcanian (Iran)
• Parcul Naţional Durmitor (Muntenegru)
• Parcul Naţional Virunga (Republica Democrată Congo)
• Zona de interes peisagistic şi istoric Huanlong (China)
• Parcul Naţional Yellowstone (Statele Unite ale Americii)
• Parcul naţional/pădurea naturală Muntele Kenya (Kenya)
• Pirineii Mont Perdu (Franţa, Spania)
• Parcul Naţional Munţii Rwenzori (Uganda)
• Platoul Putorana (Rusia)
• Arena tectonică elveţiană Sardona (Elveţia)
• Parcul Naţional Nahanni (Canada)
• Parcul Naţional Lorentz (Indonezia)
• Sistemul natural al rezervaţiei Insula Wrangel (Rusia)
• Parcul Naţional Kilimanjaro (Tanzania)
• Parcul Naţional Yosemite (Statele Unite ale Americii)
• Dolomiţii (Italia)
• Pădurile virgine din Komi (Rusia)

Raportul a precizat că pierderea de gheaţă în siturile incluse în Patrimoniul Mondial ar fi putut cauza până la 4.5% din creşterea observată a nivelului global al mării între 2000 şi 2020. Aceşti gheţari pierd 58 de miliarde de tone de gheaţă în fiecare an, echivalentul volumului anual total de apă folosit în Franţa şi Spania la un loc.

Mulţi oameni depind, de asemenea, de gheţari ca sursă de apă pentru uz casnic şi agricultură, iar pierderea lor ar putea duce la o penurie de apă dulce în timpul anotimpurilor secetoase, a declarat profesorul Duncan Quincey, expert în glaciologie la Universitatea din Leeds, care nu a fost implicat în cercetare.

Cum ne afectează topirea ghețarilor?

„Acest lucru duce la probleme de securitate alimentară, deoarece ei foloseau această apă pentru a-şi iriga culturile”, a spus Quincey.

Comunităţile locale şi populaţiile indigene vor fi cele mai afectate de inundaţiile cauzate de pierderea gheţarilor, spun autorii raportului, care îndeamnă la instituirea unor sisteme de avertizare timpurie şi de reducere a riscurilor de dezastre.

Cu toate acestea, cel mai evident lucru pe care trebuie să-l facem este să limităm încălzirea globală.

„Există un mesaj de speranţă aici”, a declarat Carvalho Resende. „Dacă vom reuşi să reducem drastic emisiile, vom putea salva majoritatea acestor gheţari”.

„Acesta este cu adevărat un apel la acţiune la toate nivelurile – nu doar la nivel politic, ci şi la nivelul nostru ca fiinţe umane”.